Artizanat romanesc III

Artizanat romanesc I

Artizanat romanesc II

Daca trecem Carpatii spre Est intalnim o alta zona geografica- Maramures, ce isi pastreaza cu sfintenie datini, obiceiuri si obiecte realizate manual.

Firele de lana toarsa devin cergi dungate cu rosu si negru pe un alb imaculat. Stergarele cu capetele impodobite cu frajuri crosetate sau impletite cu multa arta stau alaturi de fetele de perina tesute din in cu modele complicate si broderii maiestrite de mana vrednicelor gospodine.

Cerga este un obiect artizanal specific acestei zone geografice si insoteste maramureseanul in cele mai importante clipe ale vietii: copilul nou-nascut se va inveli in cerga; soacra mare va dansa pe cerga atunci cand isi insoara ultimul baiat; cerga va impodobi sicriul, fiind daruita la inmormantare unui om nevoias.

Din lemn mesterii realizeaza lazi de zestre, impodobite si incrustate cu modele realizate cu dalta si ciocanul, apoi frumos pictate cu flori sau motive zoomorfe. Lada de zestre pastreaza obiecte artizanale lucrate de fata care se va marita si in care se gasesc comori de suflet si migala tesute la razboi sau cusute cu fir de bumbac.

Procutele, sau in allte zone denumite scortare (Bucovina) sau peretare (Muntenia) sunt tesute pe fond negru si imbpodobite cu flori in culori vii(rosu aprins, galben, nuante de verde, albastru) impodobesc peretii caselor. Tesute manual in razboiul de tesut pe urzeala de canepa sau bumbac, modelele sunt florale sau geometrice, realizate cu lana vopsita natural in decoct de plante si ierburi sau scoarta de copac dupa retete cunoscute si transmise din generatie in generatie.

Costumul popular specific si unic in tara este compus la femei din:

  • camasa de in realizata la razboiul de tesut,in fata cu ornament floral bogat brodat in forma de patrat , dreptunghi sau rotund cu maneci trei sferturi incretite si terminate cu dantela in colturi;
  • poalele sunt din acelasi material si tivite cu aceeasi broderie in colturi; doua zadii vargate cu dungi orizontale intr-o succesiune cromatica:rosu-negru sau portocaliu-verde se pun in fata si in spate fiind prinse cu baiere de lana realizate din snur impletit;
  • pieptarul din piele de oaie este scurt si stramt, fara maneci si ornamentat cu motive florale abundente intr-o mare varietate cromatica.

Costumul popular barbatesc este compus din:

  • camasa alba din panza de bumbac cu broderii simple la maneci si la gat, cu maneci largi, lungi sau trei sferturi;
  • pantalonii numiti “gatii” sunt largi, din panza de bumbac, iar pentru iarna sunt cioarecii realizati din lana;
  • pieptarul din blana de oaie este ornamentat cu broderii bogate, cu ciucuri de lana si tinte din metal;
  • laibarul este confectionat din lana alba si tivit la margini cu catifea neagra;
  • straita in carouri este realizata din lana colorata.

Obiectele artizanale ce se gasesc in magazinele de resort promoveaza in fome miniaturale porti sculptate din Maramures sau fantani cu ciutura din Muntenia. Casele specifice diferitelor zone ale tarii realizate din lemn de brad lacuit amintesc de casele batranesti de la ses sau de la munte. Din lemn se realizeaza obiecte decorative cu simboluri ce “vorbesc”despre locuri din tara. In aceasta gama se regasesc Castelul lui Dracula sau chipul sau pictate pe bucati de lemn lacuit. In domeniul impletiturilor din rachita vom descoperi o varietate de cosuri potrivite pentru a decora interioarele sau se pot folosi la Pasti. In privinta costumelor populare papusile imbracate cu costumatii specifice diferitelor zone ale tarii sunt reprezentative atat pentru barbati, cat si pentru femei. Acestea pastreaza stilul si coloritul specific, aducand prin ele varietatea zonelor geografice din Romania, ca si prosoapele din bumbac realizate prin tehnici industriale readuc modele si culori specifice.

Posted in Despre artizanatul romanesc | Tagged , , ,

Artizanat romanesc II: Ceramica traditionala

Comuna Marginea din judetul Suceava este reprezentativa prin ceramica neagra din care de-a lungul timpului s-au realizat obiecte de uz gospodaresc sau decorative ce se realizeaza si astazi de catre mesterii ce au preluat mestesugul olaritului din generatie in generatie. Lutul ud capata forme speciale modelat fiind cu mana pe roata olarilor. Este apoi lasat la uscat si ars pana la innegrire in cuptoare speciale pentru ca obiectele confectionate sa fie rezistente.

Mergand spre Prut ajungem in apropierea Iasiului, in comuna Cucuteni. Este o zona recunoscuta pentru cultura cu acelasi nume, raspandita in Moldova si Basarabia, sud-estul Transilvaniei si nord-estul Munteniei si se caracterizeaza printr-o ceramica de foarte buna calitate.

Acest tip de ceramica se aseamana cu cea din China, unde a aparut cu cca. un mileniu fata de cea de Cucuteni. Ca motiv predomina spirala cu numeroase combinatii si variante sau motive geometrice. Ceramica de Cucuteni reprezinta obiecte de uz gospodaresc, obiecte ornamentale si de podoaba ce s-au pastrat nestirbite in eleganta si frumusete de la generatie la generatie.

Ceramica de Horezu judetul Valcea reprezinta o alta manifestare a culturii si traditiei romanesti din localitatea cu acelasi nume. Tehnica prelucrarii lutului, cunoscuta de veacuri de localnici si transmisa din tata in fiu aduce un anumit stil de decorare a vaselor.

Dupa ce obiectele din lut sunt realizate, lasate cateva zile la uscat, sunt impodobite cu ajutorul cornului de vita avand la capat o pana de gasca. Cornul este umplut cu o anumita culoare ce se scurge prin pana de gasca. Pentru decorarea cu linii fine se utilizeaza “gaita”, un betisor din lemn la un capat cu fire din par de porc.

Toate culorile sunt naturale. Culoarea rosie este rezultat dintr-un pamant bogat in oxid de fier care este uscat, tocat marunt, rasnit si diluat cu apa; negrul se obtine dintr-un sol special in urma eroziunilor dupa ploi; verdele se obtine prin arderea in cuptor a cuprului, iar albul se obtine din piatra alba de munte amestecata cu var. Cromatica se pastreaza nestirbita de veacuri, modelele fiind bazate pe repetitie, alternanta si simetrie.

Obiectele realizate reprezinta vase pentru uz gospodaresc (cani, pahare, sticle, ulcioare,platouri etc) sau obiecte decorative(candele, sfesnice, vaze de flori, papusi, farfurii,etc.) si chiar podoabe(coliere, agrafe de par).

Posted in Uncategorized | Tagged , , | Un comentariu

Artizanat românesc I

Artizanat românesc

Octavian Goga spunea ca :”Vesnicia s-a nascut la sat”. Este un lucru perfect adevarat vand in vedere ca si astazi satul este pastratorul traditiilor, obiceiurilor si artei mestesugaresti transmise din tata in fiu. Dintre toate parca artizanatul romanesc tot mai prezent in targurile nationale si internationale demonstreaza inca odata ca stim sa respectam valorile trecutului materializandu-le in obiecte de arta.

Daca ar fi sa privim dintr-un colt in altul al tarii vom vedea ca fiecare zona geografica are specificul sau. Sa ne oprim in Bucovina, plai de balada si dor, in care femeile pricepute stiu ca nimeni altele sa impodobeasca iile tesute din panza de in cu flori multicolore, cunoscute modele vechi, pastrate din batrani.

Costumele populare din aceasta zona a tarii sunt compuse din ;

  • pentru femei : camasa cu poale albe, tivite cu flori cusute cu bumbac sau cu margaritare, catrinta tesuta din lana ce acopera partea de jos a corpului, brau sau barneata cu modele geometrice, latimea lor difera braiele au 15-25 cm si au culori vii, iar barnetele sunt mai late, 25-40cm si sunt folosite indeosebi de femeile mai batrane fiind realizate in dungi din doua culori negru-galben sau negru visiniu;
  • pentru barbati: camasa alba cu flori cusute cu bumbac sau margaritare, pantalonii denumiti “itari”din in sau canepa, albi si braie din piele de latimi diferite impodobite cu margele.

Tot aici vom descoperi frumusetea covoarelor tesute in 4-6 ite, realizate pe urzeala de bumbac, pe care se tes modele geometrice, florale sau pasari stilizate in culori diferite. Laicere si toluri dungate in nuante de marouri si griuri realizate din lana oilor sunt pe cat de frumoase, pe atat de calduroase in iernile geroase.

Oameni care au pastrat si pastreaza traditia nu pentru ca le cere cineva, ci pentru ca le place, pentru ca face parte din sufletul lor.

La poalele muntelui Rarau se afla localitatea Campulung Moldovenesc. Prin pitorescul asezarii si rezultatul muncii multor artizani populari, este o zona reprezentativa. Fiind o zona de munte, lemnul a reprezentat materia prima din care mesteri iscusiti au realizat numeroase obiecte de uz gospodaresc sau decorative ce se regasesc in Muzeul “Arta lemnului” din acest oras. Infiintat ca muzeu de etnografie, in anul 1967 s-a reprofilat ca Muzeu al lemnului, unic in tara prin denumire si printre putine din Europa ca tematica si ca valoare a exponatelor. Exponatele din cele 20 de sali, organizate tematic, reprezinta obiecte realizate intre sec.XVIII-XX si reprezinta traditia prelucrarii lemnului ce a existat in aceasta zona a tarii.

Arta incondeierii sau inchistrarii oualor de Pasti a dus in lume vestea priceperii gospodinelor din Putna, Fundu Moldovei, Botus, Vama judetul Suceava. Tehnica pastrata din vechime, modernizata continuu de priceperea desenatoarelor de oua scoate in evidenta arta si migala ce stau la baza rezultatelor muncii lor.

Obiceiul vechi de veacuri este practicat in Saptamana Mare, de marti pana vineri inainte de Pasti. Culorile folosite sunt naturale, rezultate din decoctul foilor de ceapa, a sovarfului, a mentei, a galbenelelor si altor plante din zona.

Pe langa colorarea oului se aplica ceara buna din stupi, cu care se traseaza cu migala linii ce scot la iveala frunze, flori, motive geometrice sau pascale. Traditia a ajuns cu timpul sa devina arta, iar ouale adesea sunt golite anterior inchistririi pentru ca sa reziste in timp. Adesea ouale raman albe, pe coaja lor modelele iscate din ceara in relief au culori specifice zonei:maro, negru, galben, grena intr-o simfonie estetica de necontestat. Traditia se pastreaza si astazi fiind transmisa din generatie in generatie, recunoscuta la nivel national si european.

Un ou incondeiat cu pensula poate fi usor recunoscut datorita tusei groase si utilizarii a numai 3-4 culori de baza unde se reproduc motivele florale desprinse de pe bundite, cojoace si din altitele camasilor de in, in special in zona Dornei.Tehnica inchistririi este mai complexa deoarece foloseste baia integrala de culoare prin tehnica crutarii succesive a fondului. Utilizarea uneltei specifice, chisita, este realizata dintr-un betisor avand fixata la unul din capete o bucatica de tabla foarte subtire de alama sau arama, cu un orificiu interior de grosimi diferite prin care trece ceara fierbinte.

Acestea sunt doar cateva dintre bogatiile populare ale zonei, langa care se adauga zestrea camasilor de in brodate sau cusute cu bumbac si margele, scortare cu flori alese ce impodobesc casele romanilor, catrintele, traistele care sunt mari, tesute manual la razboi in carouri galben-verzui sau negru-verzui, iar traistutele mai mici, realizate manual din lana toarsa in carouri negru si alb cu baiere cu modele alese in doua culori: negru-rosu sau galben-verde.

Posted in Despre artizanatul romanesc | Tagged , , , | Un comentariu